Doctor al trupurilor și al sufletelor

Astăzi, după citirea sinaxarului la Catedrala Mitropolitană din Iași, a vieții Sfântului Luca al Crimeii, mi-am adus aminte cu plăcere de o povestioară, ce vorbea despre un doctor chirurg iscusit, ce în perioada bolșevică, o perioadă ce reprima orice manifestare a credinței, mai ales cea ortodoxă,  acesta nu făcea nici o operație chirurgicală fără să aibă în sala de operații icoana Maicii Domnului și să se însemneze cu semnul Sfintei Cruci. De abia acum, mi-am dat seama ca este vorba de Sfâtul Luca al Crimeii, un Sfânt canonizat în anul 1996, fiind considerat un Sfânt doctor fără de arginți și foarte iubit de cei din Ucraina, ce face din ce în ce mai multe minuni, celor ce se roagă cu credință și îi cer ajutorul. Sfântul Luca al Crimeii constituie un model demn de urmat pentru toți studenții creștini ortodocși, si nu numai, ce studiază Medicina, de dragoste nețărmuită pentru cei aflați în suferință trupească si sufletească. În continuare, vă las o trimitere, celor ce sunteți interesați de Viața Sfântului Luca Al Crimeii  pentru a afla mai multe detalii ale vieții unui om ce s-a jertfit pentru aproapele în orice împrejurare.

Spor în toate cele bune!

 

Vine Dracul!!!!!

Știre senzațională legată de Biserică, omisă de dragii noștri jurnaliști, ce sunt totdeauna în slujba adevărului și vor să ne ajute să fim  bine informați și la curent cu toate noutățile!

În continuare, nădăjduiesc că veți întelege marile probleme de abordare ce unii le avem vizavi de credință și de modul de manifestare a acesteia.
Părintele Constantin Galeriu, pe vremea când slujea la o biserică din Ploieşti (a fost paroh acolo între anii 1947-1973), şi-a anunţat puţinii credincioşi din biserică că diavolul a promis că se va arăta celor care vor veni la biserică în cutare dată, la o anumită oră. Atât de convingător a fost părintele (un excepţional orator, pe care toţi îl ştiau ca fiind foarte serios), încât, la momentul anunţat, s-a adunat puhoi de lume, că nu mai încăpeau oamenii nici în biserică, nici în curte… Se apropie şi ora la care trebuia să-şi facă necuratul apariţia, lumea – cu sufletul la gură! Abia de respirau. Trec cinci minute peste ora anunţată, trec zece minute, trece un sfert de oră. Dracul, nimic. La un moment dat iese afară Părintele Galeriu şi le vorbeşte: „Fraţilor, aşa cum v-am anunţat, astăzi trebuia să se arate dracul, să-l poată vedea toată lumea. Aşa a promis. Dar se vede treaba că nu degeaba este numit de Mântuitorul ca fiind «mincinos şi tatăl minciunii». Mincinos a fost, mincinos a rămas dracul: nu ni s-a arătat cum a promis… Dar eu stau şi mă ruşinez uitându-mă la voi: la fiecare Sfântă Liturghie sunteţi chemaţi să-L vedeţi pe Dumnezeu şi nu veniţi decât câţiva dintre frăţiile voastre. Dar când aţi aflat că vine dracul, aţi dat năvală. Ce mai poţi să spui într-o astfel de situaţie?!…”
Mulțumesc părintelui Constantin Sturzu pentru faptul că mi-a reactualizat povestirea legată de Părintele Galeriu, prin intermediul articolului Tot despre viaţa în parohie. Cea urbană .

Spor în toate cele bune!